Sete
Definiţia Sete
- 1. (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă Substantiv
- 2. Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului. Substantiv
- 3. Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? " Substantiv
Sinonime pentru cuvântul „sete”
Semnificații mai ample (hipernime)
Concepte mai generale care includ acest sens.
Mai multe tipuri specifice (hiponime)
Tipuri sau exemple mai specifice ale acestui sens.
Alte Limbi
afrikaans
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
albanez
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
arabă standard
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
bască
bulgar
cantoneză
catalan
Chineză mandarină (simplificată)
copt
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
croat
danez
ebraică
engleză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
finlandeză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
franceză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
galeză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
Galician
german
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
greacă
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
indoneziană
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
islandez
italian
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
japonez
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
kurdă centrală
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
latin
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
Lustrui
-
Substantiv 1 2
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
Malaeză standard
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
norvegiana bokmål
Nynorsk norvegian
olandeză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
portugheză
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
slovenă
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
Sotho de Nord
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
spaniolă
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
suedez
-
Substantiv 3
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
thailandez
-
Substantiv 1 2
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
Tswana
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
ucrainean
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
uzbec
-
Substantiv 1 2 3
- (figurativ) Dorință nestăvilită, poftă lacomă
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
- Dorință puternică de a face sau a obține ceva. " De unde pofta asta de a calatori? "
Xhosa
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
Zulu
-
Substantiv 2
- Senzație fiziologică pe care o au oamenii, animalele sau păsările când simt nevoia să bea apă din pricina deshidratării țesuturilor organismului.
Dicţionar sources
- Romanian Wordnet Licenţă Tufiș, Dan, Ion, Radu, Bozianu, Luigi, Ceaușu, Alexandru and Ștefănescu, Dan. 2008. *Romanian Wordnet: Current State, New Applications and Prospects*. In *Proceedings of the 4th Global WordNet Conference, GWC-2008* Eds. Tanacs, Attila, Csendes, Dora, Vincze, Veronika, Fellbaum, Christiane and Vossen, Piek. Szeged, Hungary, pp 441–452.