Definiţia Conectiv

  • 1. Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător. Substantiv

Semnificații mai ample (hipernime)

Concepte mai generale care includ acest sens.

Mai multe tipuri specifice (hiponime)

Tipuri sau exemple mai specifice ale acestui sens.

Alte Limbi

afrikaans
  • Substantiv 1
arabă standard
croat
engleză
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
finlandeză
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
franceză
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
german
  • Substantiv 1
indoneziană
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
irlandeză veche
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
italian
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
latin
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
olandeză
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
slovenă
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
tătar
thailandez
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
turc
  • Substantiv 1
    • Cuvânt (prepoziție, conjuncție) care realizează o relație în cadrul propoziției sau frazei, fără a avea sens de sine stătător.
ucrainean
Dicţionar sources
  • Romanian Wordnet Licenţă Tufiș, Dan, Ion, Radu, Bozianu, Luigi, Ceaușu, Alexandru and Ștefănescu, Dan. 2008. *Romanian Wordnet: Current State, New Applications and Prospects*. In *Proceedings of the 4th Global WordNet Conference, GWC-2008* Eds. Tanacs, Attila, Csendes, Dora, Vincze, Veronika, Fellbaum, Christiane and Vossen, Piek. Szeged, Hungary, pp 441–452.